Warchild - Dorul tacut

În seara aceasta, la Goethe-Zentrum am avut plăcerea să vizionez filmul Stille Sehnsucht - Warchild [imdb.com].

Am plecat spre film cu Isa și o mână de prieteni și, deși din cauza mea am întârziat cu toții, am avut norocul de a ajunge înainte de a porni efectiv filmul. Da, am plecat cu o mână de prieteni, dar am ajuns cu mult mai mulți! Am regăsit acolo mulți prieteni, fără ca măcar să știu... Credeam că voi fi un străin, singurul care să nu știe germană din sală și mă voi refugia în film. Totuși, tinerii din ziua de azi nu se feresc de evenimente culturale... Și mă simt mândru că pe atât de mulți dintre ei îi cunosc personal!

Nu știu eu nici măcar germană, dar am avut noroc de subtitrare. Senada, o tânără mamă, îşi pierde copilul în războiul din Bosnia. Mulţi ani mai târziu află că fiica ei trăieşte în Germania la părinţi adoptivi. Ea reuşeşte să ajungă ilegal în Germania, unde se confruntă cu multe peripeţii la soţii Heinle. Aida, însă, nu mai este copilul de altă dată. Se numeşte acum Kristina. Problemele dintre Senada şi părinţii adoptivi iau amploare tot mai mult. Samir, tatăl copilului, de care Senada s-a despărţit cu mulţi ani în urmă, vine ca să-i fie alături…

Acţiunea din Stille Sehnsucht - Warchild este inspirată dintr-un caz real din Bosnia - un bunic îşi găseşte în Anglia nepotul pierdut. Specialiştii estimează că aproximativ 20.000 de copii din Bosnia şi-au pierdut părinţii biologici în război. Puţini sunt şi părinţii care ştiu de supravieţuirea copiilor lor în cadrul unor familii adoptive din străinătate. Dar nu au deloc drepturi asupra acestor copii şi nici nu au şanse să-i redobândească. Conducerea Bosniei este de asemenea neputincioasă împotriva dreptului de adopţie.